Hemoragia Cerebrala

Hemoragia cerebrală constă în revărsarea sângelui în ţesutul cerebral şi reprezintă 20% dintre accidentele vasculare cerebrale.

Hemoragia cerebrală se declanşează cel mai adesea din cauza unei creşteri a tensiunii arteriale, dar mai poate fi provocată şi de o malformaţie a unui vas sangvin (angiom sau ane-vrism arterial) sau de tulburări ale coagulării sângelui. Revărsarea sângelui duce la diverse tulburări, în funcţie de zona afectată.

Simptome

In forma sa cea mai puţin gravă, hemoragia cerebrală are ca urmare un deficit de forţă musculară şi sensibilitate. Aceste anomalii afectează jumătate din corp, adică faţa, braţul şi piciorul aflate pe aceeaşi parte cu emisfera respectivă.

Atunci când hemoragia este localizată în emisfera dominantă care controlează limbajul, bolnavul poate avea dificultăţi de vorbire (afazie).

Cel mai frecvent, hemoragia cerebrală debutează brusc cu dureri de cap şi vomă, urmate imediat de semne neurologice şi de somnolenţă.

In cazul în care sângerarea ajunge în creierul mic, bolnavul se plânge de dureri de cap puternice, de vomă, vertij şi tulburări ale echilibrului. Riscul cel mai mare este comprimarea şi distrugerea structurilor vitale, situate la nivelul trunchiului cerebral. In acest caz este indicată intervenţia chirurgicală de urgenţă.

Atunci când există o sângerare şi în meninge, bolnavul prezintă un sindrom meningeal (dureri de cap, de spate sau rigidizarea muşchilor). O hemoragie masivă duce la un deces rapid.

Aceeași boală, probleme diferite

Emisfera care controlează limbajul, sau emisfera dominantă, diferă de la individ la individ: în aproximativ 80% dintre cazuri, este emisfera stângă; în 5% dintre cazuri, emisfera dreaptă; în 15% dintre cazuri, sunt amândouă pe rând.

Hemoragia cerebrală care afectează aceeaşi zonă a creierului poate sau nu să cauzeze dificultăţi de vorbire, în caz că leziunile au sau nu legătură cu emisfera dominantă.