|
451 FAHRENHEIT
Citim în «Familia», nr. 3 / 2011, sub semnătura lui
Miron Beteg, Şcoala ca un război de gherilă:
„mi-am amintit de un şocant interviu al unei
respectabile profesoare în care mărturisea că dacă nu i s-ar dărui
cărţi, nu şi-ar permite să le cumpere din salariu. Mi-am adus aminte
de toate glumele răutăcioase pe care colegele mele de liceu le făceau
pe seama ‘uniformei’ în care, vreme de patru ani, a venit la ore o
profesoară căreia îi datorez enorm.
...”
citeşte
„Corpul T"
S-A DUS VREMEA revistelor literare? S-a dus vremea
revistelor studenţeşti? Dacă ne uităm în jurul nostru, aşa s-ar părea:
la modă sînt revistele cu iz academic, iar cele literare de pe timpuri,
ca şi suratele lor mai noi, pentru a supravieţui / a fi tolerate / a fi
în pas cu vremea, au devenit reviste de cultură...
citeşte
CRONICA
LITERARĂ
Vasile Dan,
„Voci în vacarm"
CATEGORIC, „O VOCE" în vacarmul public, dar şi
intelectual de astăzi, este aceea a lui Vasile Gogea, eseist sagace,
bine informat, dar şi prea puţin vizibil. Identific ca principală cauză
autoizolarea autorului ca opţiune proprie, impusă de el însuşi; apoi
prozator rar (intempestiv, vreau să spun), uneori poet. Un scriitor nu
atît nedrept receptat cît aflat în penumbra marelui spectacol literar,
intelectual, la vedere astăzi, rol pe care şi-l asumă parcă resemnat...
citeşte
Romulus Bucur,
Ornithorhynchus anatinus
CITIND ACEASTĂ NOUĂ (relativ, pentru că
de atunci a mai publicat şi un roman-roman, Minoic) carte a lui
Caius Dobrescu, senzaţia e de performanţă. Intelectuală, pentru că
autorul e o inteligenţă sclipitoare, mobilată cu lecturi de prima mînă.
Stilistică, pentru că e în stare să jongleze cu cele mai variate
registre ale limbajului, cu cele mai (în aparenţă) incompatibile
discursuri şi să le facă plauzibile.
citeşte
Gheorghe Mocuţa,
Ion Mureşan: îngerul căzut
Obsesia alcoolului ca sursă.
Încă din partea a doua a volumului Poemul care nu
poate fi înţeles (1993) şi anume în ciclul „Poemele de la „Vatra",
poetul punea semnul egalităţii între realitate şi amnezie. Obsesia
cârciumii, a alcoolului, răzbate în pedagogia poemelor lui Ion Mureşan;
atunci, chiar într-un subtil Poem pedagogic. Alcoolul alimentează
încă o dată sursele creaţiei, ştergând barierele dintre experienţa
erotică şi iniţierea thanatică; beţia simţurilor suscită gândul morţii....
citeşte
DIALOG
„Cioran deţinea într-o foarte mare măsură arta de a-şi
amuza publicul"
Ciprian Vălcan în dialog cu Ger Leppers
Ciprian Vălcan:
Cum aţi ajuns să cunoaşteţi opera lui Cioran?
Ger Leppers: Am dat prima dată de numele lui Cioran
în a doua jumătate a anilor 70, într-un important săptămânal olandez,
De Haagse Post. Filozoful român îi acordase un interviu lui
Jan Siebelink, un romancier foarte respectat şi citit astăzi în ţara
mea.
...
citeşte
ESEU
Felix Nicolau,
Postmodernismul refuză să-şi dea demisia
DESPRE POSTMODERNISM s-a vorbit cu puţin
înainte de „schisma" structuraliştilor care au „deviat" înspre
poststructuralism. Opoziţiile binare, cum ar fi cea dintre subiect şi
obiect, au fost contestate, la fel ca şi metodele filosofiei analitice.
Modernismul şi structuralismul au fost atacate de Michel Foucault ca
modalităţi de cunoaştere „subjugate", eurocentrice şi propagatoare ale
canonului occidental....
citeşte
Anca Giura
Licenţa postmodernă în proza românească nouăzecistă
FĂCÂND O PRIVIRE GENERALĂ asupra
generaţiilor literare care au precedat-o pe aceea a prozei anilor 2000,
suntem de părere că în România au existat două mari canoane de
producere-receptare a literaturii după momentul 1948. Suntem în
asentimentul a trei critici care împart literatura română contemporană
în doar două mari perioade...
citeşte
ARTE VIZUALE
Onisim Colta
Marin Gherasim – Memoria absidei. Reconstrucţia
absidei
MIERCURI 6 APRILIE 2011, Muzeul de Artă Arad
găzduia un eveniment de excepţie din ghirlanda de acţiuni, expoziţii,
conferinţe fixate pe agenda anului în curs: vernisajul pictorului Marin
Gherasim din Capitală. Aradul îi era dator maestrului cu organizarea
unei personale întrucât la Bienala Internaţională – meeting point
– arad biennial 2007, un juriu compus exclusiv din teoreticieni
ai artei (prof. dr. Constantin Prut, preşedinte, prof. dr. Alexandra
Titu şi Ioan Iovan) i-a acordat lui Marin Gherasim, Marele Premiu „Constantin
Brâncuşi”...
citeşte
Marin Gherasim
Aradul în contextul culturii
CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ de ceva vreme în
Aradul cultural ţine de un adevărat reviriment.
Întotdeauna Aradul a fost un loc în care cultura a
pulsat cu intensitate – Teatrul, Filarmonica, viaţa expoziţionala,
revista „Arca" în jurul căreia gravitează un mănunchi de intelectuali de
mare calitate, manifestările folclorice – toate au stat sub semnul
distincţiei, al excelenţei.
De doi ani de zile, la toate acestea s-a adăugat un
eveniment de importanţă naţională şi internaţională: Bienala de
Pictură, Sculptură si Grafică „Meeting Point"....
citeşte
ALBUM
„ARCA”
Marin Gherasim
Pictorul se naşte la 16 decembrie 1937, în oraşul
Rădăuţi – Bucovina, dintr-o familie cu adânci rădăcini în satul
bucovinean. în 1962 absolvă Institutul de Arte Plastice Nicolae
Grigorescu din Bucureşti. Din 1984 până în 1990 lucrează ca istoric de
artă în cadrul Institutului de Istoria Artelor din cadrul Academiei
Române. Din 1990 ocupă prin concurs postul de profesor universitar la
Academia de Arte Bucureşti (Universitatea Naţională de Arte).
...
citeşte
PRO MUSICA
Johannes Waldmann
Happy Birthday to You, PLACIDO DOMINGO!
SĂ FI TRECUT ANII PREA REPEDE, încât ne-am pomenit, la
21 ianuarie 2011, că sărbătorim cu toţii cea de-a 70-a aniversare a
naşterii tenorului Placido Domingo, sau chiar dimpotrivă, să se fi scurs
anii de când îi urmărim evoluţia atât de încet încât ne-a fost sau ne
este posibil să-i urmărim procesul de îmbătrânire doar prin lupa
timpului? Cum a putut rămâne marele cântăreţ, căruia i s-a adăugat în
decursul anilor un nimb de neîntrecut actor dramatic, de conductor de
orchestră, regizor de operă, organizator de festivaluri, după cunoscuta
expresie eminesciană, „veşnic tânăr şi ferice"?...
citeşte
POEZIE
Ioan Moldovan,
Trei poeme pentru „Arca"
În curând
În curând e ora şapte a serii
Plin de goluri şi îmbătat de resuscitări
mă întorc în odaie de peste mări şi ţări
Mâine voi trimite un corb şi un porumbel
...
citeşte
Traian Ştef,
Elocvenţa
Trasez cu un băţ o linie ondulatorie în colb
Deal vale deal vale care înaintează fără vrerea mea
Ca un şarpe pînă unde nu ştiu
Niciodată nu o să ştiu
Meditaţia nu mă face ştiutor
M-ar face ştiutor un soldat rătăcit
Dacă m-ar păli cu o bîtă în cap
...
citeşte
Horia Mocanu,
tablou
am impresia că mă priveşti
ca pe un tablou complicat,
avangardist,
la un vernisaj plictisitor;
soarele mimează existenţe de gaură neagră,
ce simulant.
oare în lumina asta underground, ochiul tău
îmi poate distinge toate nuanţele?
...
citeşte
Sorin Lucaci
o să-mi cumpăr oraşul acesta
m-am născut undeva într-un cătun în ucraina
aproape de cernăuţi
noaptea vorbeam mult în somn
după ce toată ziua spărgeam baloane rozalii de săpun
în
urechea bunicului
„atcroite cnigu" ţipa mama mereu
în timp ce eu citeam „suferinţele tânărului Werther"
...
citeşte
Regéczy Szabina Perle
nu te jelui
într-o auroră moale
zboară ca glasuri
neînvinse
libelulele
în liniştea deplină
după minutele dezagregate, stricate
...
citeşte
Monica-Rodica Iacob
Oare în ce călimară am ajuns de nu mai pot respira?
Aceeaşi bancă
Şi iubirea căţărată pe brazi (plini de zăpadă)
Eram timizi atunci, ofrande poeziei nemiloase
Ce mestecă pe rând aceeaşi bancă şi îngerii
Ca şi cum ar îngrăşa aceleaşi specii naturale numiţi
poeţi
...
citeşte
|
|
PROZĂ
Lucian Pop
O rezolvare
DRAGOSTEA DINTRE Gelu şi soţia lui, Vela, învingea gravitaţia şi-i
ducea precum un balon către o singurătate minunată, difuză, ce ignora
complet problemele zilnice. Îşi începeau misterioasa lor înălţare când
preaplinul tăcerii din apartament le dilua tavanul, îl umfla şi-l
deschidea, ca pe o pagină dintr-o carte, întoarsă de vântul serii.
Singurătatea este şi mai fragilă decât poezia. Nu se sperie la o mişcare
străină din afara ei, se destramă fără urmă.
...
citeşte
Anna Rău-Lehotská
Cizmele
S-A PUS PE FĂCUT CURĂŢENIE serioasă şi deodată simţi o foame de lup. N-ar
strica să ia o îmbucătură de ceva. Dădu fuga la bucătărie, dar realiză
indispusă că bucăţica aceea de pâine nu-i ajunge să se sature.
Ce-i rămâne de făcut decât să coboare să ia pâine. Îşi pregăti punga de
plastic, luă haina din cuier dar, apucând perechea de cizme, constată că
sunt pline de noroi....
citeşte
Mihai Arcadie Comănici
Antrenorul
UN BĂRBAT tânăr mergea pe un bulevard lung şi întunecat aflat într-un
oraş necunoscut. Deşi era noapte, nu simţea răcoarea sub cămaşa albă şi
lungă pusă peste pantalonii de blugi. Era un tip nu prea înalt, ras pe
cap, faţa fiindu-i parţial acoperită de o barbă destul de rară. Paşii
călcau trotuarul ba asfaltat, ba acoperit cu pietriş, cântând sub
pingelele sandalelor uşoare. Uneori i se părea că trotuarul e din pământ
bătătorit, ca o cărare prin pădure, şi iar urma o altă porţiune de
asfalt. Observa bărbatul toate acestea, privind interesat în jurul său,
ca oricare străin aflat în locuri necunoscute...
citeşte
RESTITUIRI
Radu Petrescu
Gorunii dezrobirii Ardealului
CATASTROFA MILITARĂ şi umanitară din 1916 transformase vechiul Regat
într-o Românie Mică. O treime din ţară adăpostea pribegii civili şi
rămăşiţele unei armate deznădăjduite, în timp ce localnicii suportau cu
greu milionul de soldaţi ruşi care – ignorând rostul lor acolo –
preferau să „lupte" prin pivniţe şi ogrăzi, dar mai ales cu partea
feminină a populaţiei. Pe scurt, românii se confruntau cu două ocupaţii:
a Puterilor Centrale şi a Aliaţilor reprezentaţi prin ruşii Ţarului
Nicolae II....
citeşte
Ion Mierluţiu
Aspecte din viaţa culturală arădeană în revistele „Vasárnap"
şi „Biserica şi şcoala" în perioada interbelică
COEXISTENŢA MAI
MULTOR ETNII şi, implicit, existenţa unei diversităţi culturale în Arad
se manifestă şi în publicaţiile apărute în perioada interbelică....
citeşte
Iulian Negrilă
Mihail Sadoveanu şi arădenii
TRECUSE MAI PUŢIN de un sfert de veac, de când Nicolae
Iorga afirmase că 1904 este anul lui M.Sadoveanu, pentru că scriitorul
impresionase cu debutul său editorial, cu patru volume: Povestiri,
Şoimii, Dureri înăbuşite şi Crâşma lui Moş Precu, iar
prozatorul manifestase interes faţă de arădeni...
citeşte
LECTURI PARALELE
Lia Faur
Produs de ultimă oră
CU
UN TITLU INCITANT, pe măsura copertei, romanul lui Felix Nicolau conţine
un text dinamic, halucinant pe alocuri, dat de ritmul în care se
desfăşoară viaţa interioară a cărţii. Citind, îl asociezi, fără să vrei,
unei „forward-ări" în care viteza derulării sugrumă vocea umană ce se
zbate hăhăind în delirul existenţial. Odată intrat în acest carusel,
râzi sau plângi cu lacrimi, dar nu detaşat, ci implicat, ca trăitor în
România secolului XXI, în care pensionarii şi copiii circulă încă în
tramvaie negre ce fac reclamă la pompe funebre „Nosferatus" şi unde „ceao
Darwin" e, ori show de televiziune, ori firmă ce duce cu gândul la
parastas...
citeşte
Constantin Butunoi
Proză
scurtă cu bătaie lungă
DATORITĂ MULTIPLELOR sale preocupări,
Alexandru Pecican pune probleme când vrem să-i declinăm identitatea
artistică sau chiar cea civică. Pictează, e interesat de arta filmului,
vezi Kinema Icon şi scrie scenarii dramatice. Împreună cu Ovidiu Pecican,
cunoscutul scriitor clujan de origine arădeană, semnează volumul de
teatru Arta rugii, ed. „Grinta", 2007, Cluj-Napoca, care, după
unii, ar trebui să se numească Arta fugii, întrucât toată lumea
fuge după toată lumea....
citeşte
Carmen Neamţu
La vânătoare de senzaţii tari
VĂD
FEM-ul Magdei Cârneci ca o carte prozo-poetică despre experienţele
feminităţii. Văd pentru că FEM-ul e o căutare de viziuni speciale, de
trăiri intense. E ca un sinopsis pentru un film despre experienţe şi
experimente ce jonglează cu realitatea, cu dimensiunea vis-trezire. O
iniţiere, plonjare într-o mare de sentimente. Iubire, dezolare, tristeţe,
disperare, teamă, atracţie, toate devin familiare. Mărturisite, ele
capătă formă, contur. Le poţi vizualiza, reconstitui. Astfel, fiecare
proză ar putea fi o dioramă cu titlul: „Azi e prima zi din restul vieţii
mele".
...
citeşte
Radu Ciobanu
Cărţile spiritului mitteleuropean
PERSONALITATE
INTERESANTĂ, aflată în plină afirmare creatoare, cu perspective dintre
cele mai promiţătoare în eseistica noastră actuală, este doamna Corina
Ciocârlie. A debutat şi s-a manifestat impetuos în anii ’90 cu cărţi
memorabile, apărute la intervale regulate: Pragmatica personajului,
1992, Fals tratat de disperare, 1995, şi Femei în faţa oglinzii,
1998 ...
citeşte
Diana Achim
Aradul teatral 1752-2010,
dincolo şi dincoace de cortină
Aradul
teatral 1752-2010
de Lizica Mihuţ, publicată recent la Editura „Academiei", este o carte
peste care nu se poate trece cu vederea, indiferent dacă eşti un simplu
cititor, sau un iubitor al istoriei, al teatrului, sau al Aradului.
citeşte
Petru M. Haş
Inoxidabilele ţigări Mărăşeşti
POETUL
GAVRIL MOLDOVAN păstrează consecvent febra scrisului. Recent el a editat
două cărţi: Dor de ţigări Mărăşeşti şi Inechinoxidabile.
Prima, în care, faptă nobilă, Mărăşeşti se scrie aşa cum vedeţi, cu
majusculă, este o carte de texte lirice, neliniştite. Neliniştea lui
Gavril Moldovan este a unui transilvănean cu acut sentiment al patriei
mari, patrie aflată acum într-o remarcabilă derivă, iar ceva mai târziu
o să fie vai şi-amar de patrioţi, de onorabilii ei cetăţeni care-şi bat
capul cu dânsa. Să ne consolăm, aşadar, că vor prospera în viitor,
precum în prezent, patrihoţii.
...
citeşte
Lavinia Ionoaia
Cu trupul şi cu sufletul la filozof
DESPRE
FRUMUSEŢEA UITATĂ a vieţii, apărută anul acesta la Editura „Humanitas",
grupează în opt capitole eseurile publicate de Andrei Pleşu în ultimii
ani în „Dilema veche" şi „Adevărul".
A compune o carte din articole deja apărute în reviste
este pentru unii autori o practică la îndemână, de îndestulare a
propriei semnături, receptată adesea de cititori ca o recoafare inutilă
şi livrare la pachet a unor texte cu termen de valabilitate expirat. ..
citeşte
Lucia Cuciureanu
Cum se scrie o carte de top
ÎN
CONCLAVUL ROMANCIERILOR adevăraţi vine în forţă din urmă Radu Pavel Gheo
cu un roman* dens, atent construit – un roman captivant în care pulsează
viaţa, în genul celor anglo-saxone, limpede în înţelesuri şi impecabil
ca scriitură. O carte a cărei stilistică este realizată în principal
prin directeţe şi prin stăpânirea perfectă a registrelor oralităţii. Nu
excelează prin sondarea psihologiei umane, dar personajele, chiar şi
cele din plan secund, realizate prin câteva tuşe, sunt vii şi de reţinut...
citeşte
Mircea M. Pop
Secvenţe literare germane
Încă un poet român tradus în germană
Recent a apărut în condiţii grafice demne de invidiat
din toate punctele de vedere (hardcover, legat, cu supracopertă, format
mare 15,8 x 22,5 cm, cu ilustraţii, pe hârtie velină, cu semn de carte)
volumul de versuri Dragostea este haina mea de toate zilele
de Coman Şova. ..
citeşte
Oana Presecan
Despre libertatea posibilă pe tărâmul unor oraşe
fantastice
Cuadratura cercului. Fals tratat de urbogonie
(Dacia, 1975) a fost tradusă anul trecut şi în limba spaniolă. Este
vorba de cartea cu care autorul ei, Gheorghe Săsărman, şi-a cucerit
definitiv soţia, după cum ne mărturiseşte chiar domnia-sa în prologul pe
care l-a scris anume pentru această ediţie...
citeşte
Romulus Bucur
Teama de impostură
SUBTITLUL,
Versuri de bărbat, împreună cu titlul acestei cărţi*, ar trebui
să ne spună că este vorba de poezii de dragoste, şi anume, unele scrise
dintr-o perspectivă masculină. Nu e chiar aşa – perspectiva e
într-adevăr masculină, însă dragostea e doar un element marginal în
tematica volumului – personajul feminin căruia i se adresează în unele
poezii e aproape indiferent; poetul nu pare convins de posibilitatea
comunicării, nu aşteaptă răspuns...
citeşte
Gheorghe Secheşan
Modernitate şi religie
CEEA CE ESTE interesant de reţinut din poezia lui
Ticu Leontescu este faptul că el îmbină, oarecum firesc, clasicul,
religiosul cu modernul. Nu putem, fireşte, să spunem că haiku-ul
este o formă modernă de exprimare poetică dar, oricum, el nu este clasic.
...
citeşte
CONTACT
Liviu Ioan Stoiciu, Pe prag (Vale-Deal), Ed. „Cartea
Românească", 2010
citeşte
CONFIRMARE
DE PRIMIRE
Ion Beldeanu, Dimineţi fără glorie, ed. „Opera
Magna", Iaşi, 2011, poeme urmate de scurte referinţe critice. 116 p. ...
citeşte
SEMNEAZĂ ÎN NR. 4-5-6 \ 2011
citeşte
|